duminică, 4 ianuarie 2015

RETETA „MONICA TATOIU” ; TINCTURA DE USTUROI ; TINCTURA DE ARMURARIU


Cand e vorba de suplimente, misiunea de a alege este foarte dificila. Piata abunda de produse care mai de care mai „miraculoase” si mai piperate la pret. Am citit si despre ele... cat a putut incapea in bietul meu creier. Si concluzia m-a condus tot la convingerea mea intima ca remediul adevarat sta in simplitate. Eu am hachitele mele. Daca o informatie nu e gratuita, consider ca nu e demna de luat in seama. Cred ca in spatele ei se ascunde interesul cuiva pe care nu am niciun chef sa-l satisfac. Adevaratele valori sunt stravechi si cunoscute de tot poporul. Si chiar daca cineva ar detine o informatie despre un tratament natural minune nu inteleg de ce n-ar oferi-o umanitatii fara sa astepte nimic in schimb. Este incredibil cum si medicina clasica, dar si cea alternativa ii exploateaza la maxim pe cei aflati in impas la un moment dat. Industria farmaceutica isi mentine un loc fruntas in economia mondiala exploatand si adancind boala credulilor intre care pana nu demult ma aflam si eu. Medicii, in loc sa militeze pentru preventie, nu prididesc cu prescrierea unor medicamente din ce in ce mai scumpe si mai toxice.  Si, pe masura ce tratamentele alternative castiga teren, apar si aici produse „minune” la preturi nesimtite. Eu sunt o persoana modesta din punct de vedere financiar, mai cu seama ca problemele de sanatate m-au obligat sa-mi reduc destul de mult activitatea. Dar, si daca as fi fost bogata, sigur n-as fi acceptat sa platesc astfel de impozit pe prostie. Nu spun ca n-am apelat la suplimente. Am preparat, spre exemplu, reteta recomandata de Monica Tatoiu, care sustine ca s-a vindecat de cancer. Desi reteta apartine unui apicultor, ea a ajuns sa fie asociata cu numele foarte mediatizat al femeii.

- laptisor de matca – 4 g (in stare pura, nu sub forma de pastile)

- miere de salcam naturala – 1,5 kg

- polen macinat – 300 g

- ser fiziologic – 200 ml

- tinctura de propolis – 150ml

Toate ingredientele se amesteca si rezulta o pasta care trebuie pastrata in frigider. Dimineata, la pranz si seara, inainte de fiecare masa cu 30 min se inghite cate o lingura. Daca nu tolerati gustul, puteti bea apoi o cana de ceai.

Amestecul mie mi se pare foarte gustos. Hmm, sa tot iei asa tratament!

Mi-am mai preparat singura un amestec din toate produsele apicole posibile: miere, laptisor de matca, propolis solid, capaceala, fagure, polen, pastura, ceara, in care am adaugat o multime de plante

Coada şoricelului (Achillea millefolium)

 Coada racului (Potentilla anserina)

 Brânca ursului (Heracleum sphondylium)

 Gălbenele (Calendula officinalis)

 Frasin (Fraxinus excelsior)

 Mărul lupului (Aristolochia clematitis)

 Muşeţel (Chamomilla recutita)

 Mesteacăn (Betula pendula)

 Frunze nuc (Juglans regia)

 Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris)

 Mătase porumb (Stigmata maydis)

 Urzică (Urtica dioica)

 Răchitan (Lythrum salicaria)

 Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor)

 rasnite praf si am luat o lingura in fiecare dimineata pe stomacul gol.

Am comandat la Dacia Plant „Citonat” si „Echinaceea cu astragalus” si am facut doua serii cu pauza intre ele.

Mi-am mai preparat tinctura de usturoi dupa o reteta adaptata: un kg de usturoi de tara netratat, pisat sau dat prin razatoarea mica, pus la macerat intr-un litru de tuica adevarata de cazan prima mana. Las la cald doua saptamani intr-un borcan ermetic inchis si in fiecare zi il zgaltii bine. La expirarea termenului, strecor lichidul prin tifon, nesfiindu-ma sa storc bine si usturoiul. Il pun in sticla la frigider si iau in fiecare dimineata pe stomacul gol 10 pipete din licoare in putina apa.

Pentru detoxifierea ficatului mi-am preparat si tinctura de armurariu (Sylbum marianum). Se pun intr-un borcan douazeci de linguri de pulbere de seminte de armurariu, care se acopera cu alcool alimentar de 50 de grade (eu am folosit tot frunte de tuica) amestecand continuu. Cand intreaga masa de pulbere a fost acoperita, ramanand deasupra un strat de alcool de doua degete, se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de 14 zile, dupa care se strecoara. Extractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza vreme de maximum 2 ani. Se administreaza de regula o lingurita, de 4 ori pe zi. Dupa vreo trei luni am facut o pauza si am revenit cu o lingurita dimineata pe stomacul gol diluata in putina apa distilata.

Tot la suplimente as include tinctura de propolis pe care o cumpar de la un apicultor cunoscut de mine. Iau 50 de picaturi dimineata pe stomacul gol nediluate. Imi ia instantaneu gura foc si gingiile incep sa-mi zvacneasca. Plimb tinctura prin toata cavitatea bucala si abia dupa ce o mai diluez cu saliva o inghit. Altfel e atat de puternica, incat iti taie respiratia. Senzatia de arsura si amorteala a gurii dispare dupa un minut-doua. Dar stiu ca se sinucide orice germene pe unde trece tinctura, propolisul fiind unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale! Am mai luat ulei de catina, hrean in miere si mi-am comandat la un moment dat doua produse nu foarte scumpe despre care am adunat multe referinte bune: „Colostrum Prime life cu imunoglobuline” si „ Interferonat”. Pentru calciu imi prepar periodic coaja de ou macinata fin macerata in zeama de lamaie si apoi amestecata cu miere cat sa fie buna la gust. Nu pot sa spun ca sunt un mare fan al produsului, nu atat din cauza gustului, cat al senzatiei de nisip in dinti care face sa mi se ridice parul pe sira spinarii. Intr-o perioada am luat si seminte de mac umectate si amestecate cu putina miere. Se spune ca ar combate osteoporoza. Nu m-am sfiit sa infulec de cate ori am avut ocazia (cam la toate piureurile de dimineata) si cate o frunza de aloe vera amestecata cu blenderul odata cu fructele. M-am dotat cu plante mai vechi de 3 ani pe care le ciufulesc cand e cazul. De asemenea, mi-au intrat in reflex produse pe care inainte le foloseam foarte rar (cum ar fi scortisoara) sau niciodata (cum ar fi curcuma), cunoscute ca mari luptatoare impotriva cancerului. M-am invatat sa adun si samburii de caise (ma ajuta si prietenii) si am peste iarna. Contin vitamina b17. Cand imi amintesc sparg cate 20 de samburi si ii mananc. Mai urat imi e cu spartul. Trebuie sa-i pun musai intr-o punga ca sa nu se imprastie faramele de coaja prin toata bucataria. Nu de alta, dar mereu le gasim... cu talpile!

         

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu